luni, 20 iunie 2011

Art Deco

I've already told you about my fascination for Art Deco, in my post with the art deco inspired jewelry. I wrote a paper about it, and how it is related with fashion, architecture, design. are you interested? If yes is the answer, click and read. It's in romanian.




In anul 1925, la Paris area loc Expozitia de Arte Decorative si Industriale Moderne care avea sa fie propulsarea in lumea artistica a unui nou curent, Art Deco. Curentul se manifesta si in anii premergatori, alternand sau suprapunandu-se cu predecesorul sau, Art Nouveau. Insa, dupa anii’20, miscarea artistica ia amploare, fiind propulsata de Expozitia de la Paris, lansandu-se in Europa si cucerind apoi Continentul American, unde curentul va fi imbratisat cu entuziasm, cunoscand cele mai rafinate realizari ale sale.
Denumirea de Art Deco avea insa sa defineasca generic acest curent artistic, abia in anul 1968 cand Bevis Hiller, publica “Art Deco of the 20s and 30s”, cand termenul devine reprezentativ pentru acest curent artistic.
Curentul artistic se manifesta in domenii precum arhitectura, designul de interior si cel industrial, moda si design de bijuterie, arte vizuale precum grafica si pictura si chiar si film. Dar, mai important decat toate, acesta fiind si motivul pentru care am ales acest subiect, Art Deco se manifesta ca un stil de viata. Are puterea sa influenteze societatea si sa schimbe mentalitatea. Perioada Art Deco este extrem de roditoare pentru domeniul cultural si artistic dar si pentru domeniul social. Suprapunerea sa cu schimbari majore pe plan social, politic si tehnologic, ofera acestei perioade intre anii’ 20 si anii’30 (cand acesta intra in declin) o majora importanta in istoria societatii.  In aceasta perioada se produc schimbari radicale si in plan cultural, unde creste interesul pentru cinematografie, spectacol-Broadway- cluburi de noapte (the jazz age), sport si pentru un stil de viata extrem de activ si agitat.
          In perioada sa de apogeu, Art Deco este caracterizat de  eleganta, stralucire si lux, functionalitate si modernism.
          Art Deco este definit adesea ca oponent al Art Nouveau, acesta preia insa influente diverse de la alte curente artistice precum Art Nouveau, Cubism, Futurism, Neo Clasicism si Bauhaus, influente care ii ofera o nota eclectica. Curentul se inspira din teme precum modernitate, tehnologie si lux. Un catalizator important pentru stilul Art Deco si motivele sale grafice, il reprezinta descoperirea mormantului lui Tuthankamon in noiembrie 1922, descoperire care transmite lumii intregi o adevarata fascinatie pentru arta egipteana. Astfel, motive egiptene se vor intalni atat in arhitectura, design de bijuterie cat si in designul de mobilier. Iar ziguratul egiptean (forma de piramida si zig-zag) va deveni un motiv clasic Art Deco.
          Cu un stil inconfundabil, Art Deco se distinge de alte curente artistice prin utlizarea formelor geometrice, preferinta pentru anumite culori si materiale Posibilitatile economice ridicate vor imprima un anume stil de viata, cu un nivel ridicat de trai, unde se cauta opulenta, exista posibilitatea folosirii materialelor scumpe si exotice.
          Opulenta si stralucirea care il caracterizeaza sunt considerate ca provenind din reactia societatii la austeritatea si perioada grea din timpului Primului Razboi Mondial. Astfel, pe fondul acesta de nevoie de libertate, optimism, pofta de viata si exprimare, va cunoaste Art Deco perioada sa de glorie.     



ARHITECTURA
          In perioada anilor ’20, pe continentul american era perioada in care zgarie-norii incepeau sa populeze cu rapiditate marile metropole. Cladiri realizate cu tehnologie noua, care atingeau inaltimi nebanuite si care indeplineau si rolul functional, area totusi un impact destul de puternic asupra oraselor, avand nevoie de un stil artistic care sa le imprime un caracter, sa le incadreze in cadrul orasului si sa le umanizeze. Lansarea curentului artistic european, patrunde pe continentul american, unde va fi imbratisat si atribuit cu precadere zgarie-norilor, care vor deveni astfel opere desavarsite, de neuitat. In stilul Art Deco se vor construi insa si cladiri mici valoroase (de locuire, sau de birouri-Art Deco District Miami) insa acest stil arhitectural va ramane cunoscut in perioadele urmatoare cu precadere pentru cladiri inalte si impunatoare.
          In realizarea ornamentelor cladirilor arhitecturale, se foloseau forme de zig-zag si trapezoidale, motive inspirate de cultura egipteana, azteca si africana, simetrii si repetitii, materiale ce reprezentau luxul si opulenta, culori tari precum verde, galben, auriu, rosu rubin, tourqoise, si folosirea vitraliilor, aluminiului, sticlei si a marmurei. 
          Dintre marile realizari Art Deco in domeniul arhitectural, cladiri ce aveau sa devina emblematice si simbolice, se numara Chrysler Building proiectata de William Van Allen, Rockefeller Center proiectat de Raymond Hood, cladirea Chanin proiectata de Sloan and Robertson, Empire State Building  de Shreve, Lamb and Harmon care a fost ridicata ca un monument al optimismului anilor 1930.

MOBILIER
          La inceputul miscarii Art Deco, designul de mobilier se baza pe stiluluri clasice dar opulenta era cuvantul cheie.
          Modul de gandire optimist si plin de entuziasm se reflecta si asupra interioarelor si implicit asupra designului de interior. Astfel, in aceasta perioada, interioarele sunt caracterizate de cele trei atribute: luminoase, stralucitoare si adesea opulente. Se folosesc cu precadere culori precum alb, crem, contrastul alb negru sau crem-negru dar exista si piese (canapele, scaune) tapitate in culori vii tocmai pentru a reflecta prosperitatea timpurilor si optimismul din plan social.
Se folosesc materiale exotice, mobilier din lemn de esenta rara, caruia I se aplica un lac stralucitor la final, o principala caracteristica a stilul Art Deco de mobilier. Pentru usi de dulap se foloseste adesea marchetaria, utilizand forme geometrice specifice, pentru tapiterii de scaune se foloseste pielea, de rechin sau cea de zebra care devine de asemenea simbol pentru Art Deco.
Insa, la jumatatea anilor ’20, preferinta pentru piesele masive si uneori greoaie incepe sa scada si designul de mobilier preia o noua turnura. Dezvoltarea industriala si prelucrarea diverselor materiale care iau amploare in anii ’20 au un impact si asupra designului de mobilier, designerii incep sa foloseasca piese de metal,  pentru accente sau uneori chiar finisaj. Se folosesc piese de metal tubulare sau de sectiune mica pentru picioare de scaun sau la diverse piese de mobilier.
Doua procedee speciale care sunt caracteristice Art Deco-ului sunt cel de inobilare a suprafetelor cu materiale scumpe si cel de realizare a mobilierului din oglinzi. Cele doua reflecta in totalitate spiritul timpului, luxul si opulenta si mai ales stralucirea vremurilor respective. Innobilrea unor anumite piese de mobilier se realiza adesea folosind pietre valoroase precum onixul, jadul, sticla de murano.
          Al doilea preocedeu, cel intitulat “mirrored furniture” reprezinta stralucirea in adevratul sens al cuvantului, utilizand oglinda in realizarea pieselor de mobilier. Au fost realizate astfel piese de o neasemuita eleganta precum comode, masute de cafea, mese de toaleta si diverse alte piese.
In acest domeniu, cel mai reprzentativ personaj este Jacques-Emile Ruhlmann, al carui mobilier va deveni emblema pentru designul de mobilier Art Deco.  Este cunoscut pentru designul sau inconfundabil care foloseste esente de lemn exotice precum mahonul si abanosul si insereaza adesea fildes in opera sa.  Capodoperela sale sunt cabinetele realizate manual, insa realizeaza si paturi, mese, scaune, birouri etc. Una dintre cele mai cunoscute piese de mobilier ale sale este “Sun Bed” care suprinde esenta stilul Art Deco.
Un artist desavarsit, Ruhlmann realizeaza si design de covoare, textile si corpuri iluminat, pe care le include in picturile elaborate alaturi de piesele de mobilier, modul sau de a-si prezenta munca potentialilor clienti din cea mai inalta clasa sociala.
Alaturi de Rulhmann se mai claseaza si alti designeri, insa nici unul nu reuseste sa-l egaleze pe acesta. Dintre acestia, ii amintim pe Sue et Mare, doi artisti francezi care se asociaza in 1919, colaborarea acestora durand pana in 1928. Isi exprima interesul pentru stilurile traditionale franceze in abordarea designului de mobilier.
Acestia sunt decisi sa creeze in stilul art deco dar sa nu aiba alte influente decat cele franceze. Creaza piese de mobilier masive cu design dramatic sau modele pictate. Desi sunt admirati si sunt destul de influenti la momentul respectiv, nu ating calitatea lucrarilor lui Ruhlmann.




MODA

Perioada de inceput a miscarii Art Deco se suprapune cu importante schimbari pe plan social, politic si cultural. Este perioada de dupa Primul Razboi Mondial, perioada care cunoaste o puternica inflorire pe plan economic, un nou entuziasm in plan social, perioada caracterizata de optimism, dorinta de un trai mai bun si bineinteles posibilitati de atingere a unui nivel de trai ridicat.
Aceste schimbari majore de mentalitate se reflecta in toate domeniile, Art Deco vine sa raspunda acestor noi cerinte, fiind un stil caracterizat de lux, opulenta, stralucire aceste caracteristici reflectandu-se in materialele folosite atat in arhitectura, designul de mobilier si de produs dar si in domeniul modei si al deisgnului de bijuterii. Art Deco se manifesta de asmenea si in pictura, grafica si chiar si film, demonstrand inca o data nevoia de libertate si de exprimare din acea perioada.
Aceasta perioada este extrem de importanta in plan social, mai ales pentru femei. Primul Razboi Mondial lasa in urma o societate dezechilibrata, unde femeia nu mai este cea care este intretinuta, este nevoita sa-si ia in maini propriul destin, este chemata sa ia locul in societatea barbatului plecat la razboi, sa indeplineasca un rol care nu i-a mai fost atribuit pana in prezent.
Perioada de dupa razboi aduce insa si un suflu nou, imprimat de noua generatie care se ridica, plina de entuziasm si dorinca de realizari, o societate noua si prospera in care se lanseaza “the jazz age”, miscare care urmeaza cursul natural al aparitiei radioului si care incurajeaza muzica si dansul. Muzica jazz este lansata de afro americani si este imbratisata cu entuziasm atat de clasele mijlocii cat si de cele din suburbii. New York si Chicago devine centre culturale pentru jazz. Tinerii din anii ’20 vor folosi influenta acestei miscari pentru a se revolta impotriva traditiilor generatiilor anterioare. Aceasta revolta va fi sustinuta si de aparitia stilului “flapper”. Curentul Art Deco patrunde si in domeniul vestimentar cu caracterul sau eclectic, combinand in vestimentatie elemente abtracte, moderne, linii drepte, elemente de inspiratie exotica.
Termenul “Flapper” este folosit pentru a defini o noua categorie aparuta in anii’ 20. Termenul provine de la “flapping” si face referire la o pasare care invata sa zboare (in engleza, “flapping wings”) si defineste “femeia noua” a anilor ’20 care poarta fuste mai scurte decat pana atunci, parul tuns scurt bob, asculta jazz, isi conduce singura masina, danseaza charleston in cluburi de noapte, fumeaza si bea martini.  Corespondetul stilului “flapper” in Franta este “garconne”.
Filmul “The Flapper” cu Olive Thomas, aparut in 1920 este cel care propulseaza in societate termenul si imaginea de “flapper”.  Femeile “flapper” devin cunoscute pentru libertatea lor, sustinerea drepturilor femeilor si egalitatea dintre sexe dar si pentru aparitiile inconfundabile.  Stilul lor vestimentar este puternic influentat de moda franceza, in special de stilul Coco Chanel, dar si de miscari culturale ce au loc in acea perioada. Stilul “Flapper” este adoptat de actrite care isi realizeaza imaginea in jurul conceptelor ce definesc stilul flapper. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt: Clara Bow, Joan Crawford,  Louise Brooks etc.
Vestimentatia si intreaga industrie a modei este influentata de dezvoltarea industriala puternica din acea perioada, care are un impact puternic si asupra acestui domeniu.  In aceasta perioada, pentru haine se folosesc cu precadere bumbacul natural si lana. Este folosita in continuare si matasea, insa materialul este scump si este folosit doar de cei din inalta societate. Perioada Art Deco se traduce in domeniul modei prin stilul vedetelor de cinema care devin “fashion icon” si care adopta un stil opulent si luxos, insa in stilul vestimentar al claselor mijlocii, art deco se manifesta doar prin prisma modernismului, stralucirea si luxul lipsind mai ales in tinutele de zi.
Stilul glam al actritelor de cinema era completat de bijuterii scumpe, vacante exotice si case impunatoare integrandu-se perfect in amosfera anilor ’20-’30.Tinutele divelor de cinema reprezentau luxul, rochiile de seara erau lungi, tip “sirena”, brodate sau impodobite cu paiete,realizate din materiale scumpe: matase,satin sau lame auriu si purtau blanuri scumpe.
          Stilul vestimentar din acea perioada era androgin, se cautau asemanari cu stilul masculin, femeile purtand parul scurt, mascandu-si talia si curbele corpului purtand rochii cu croiala dreapta.  Libertatea de miscare este sugerata prin adoptarea pantalonilor si in moda feminina si a rochiilor cu croiala lejera. Corsetul este total indepartat, se prefera vestimentatia simpla si comoda. Stilul “flapper” este imbratisat de clasa mijlocie si isi propune sa nege diferentele intre clasa mijlocie si cea inalta insa subliniaza diferentele intre clasa mijlocie si cea joasa. Stilul vestimentar din inalta societate inca utilizeaza matase brodata si materiale mai pretioase, insa clasa mijlocie isi gaseste sofisticatia in stilul “flapper” care rastoarna concepte ale generatiilor anterioare.
          Moda feminina era sustinuta si incurajata de reviste de moda care acum devin populare si care raman cunoscute pana in prezent: Vogue si Haper’s Bazaar, care prezinta moda couture din Franta, ce area sa devina poate cea mai importanta influenta in vestimentatia de pe continentul american.
          Este perioada in care femeile isi lasa mainile goale atat in tinutele de zi cat si in cele de seara, de asemenea si picioarele, rochii avand lungimi pana usor peste genunchi.  Este momentul in care femeile renunta la ciorapii negri mati, isi arata glezenle purtand ciorapi bej sau cu diverse modele, moda care nu a mai fost adoptata pana atunci, glezenele fiind acoperite mereu.
          Rochiile sunt in general fara maneci, cu decolteul in V sau in U iar cele de seara sunt adesea brodate in intregime sau numai in partea in jos, sau sunt decorate cu franjuri si chiar pene.
          Un accesoriu vestimentar specific acestei perioade il reprezinta palaria clos, care putea fi purtata numai la parul scurt si aveaa acest rol, de a sugera tunsoarea bob pe care o acopera. Acesta acoperea in totalitatea fruntea si imprima femeilor un anumit tip de mers, acela cu capul sus. Astfel, folosirea palariei clos, avea si alte conotatii.
          Aceasta este perioada lansarii pantofilor Mary Jane deveniti clasici si emblema a modei anilor ’20. Pantoful devine un accesoriu de moda in adevaratul sens al cuvantului, I se acorda o atentie speciala, avand in vedere ca pentru prima data in istoria modei, este vizibil si nu ascuns sub faldurile rochiei.
          Machiajul este unul puternic, purtat si in timpul zilei, cu ruj rosu puternic,  ochii cu contur negru si ten pudrat. Stilul este asociat si in prezent cu imaginea femeii din anii ’20.
          In jurul anilor ‘30, imaginea masculina specifica anilor ’20 este treptat inlocuita cu o silueta mai feminina care sugereaza formele naturale ale corpului feminin. Linia taliei revine in pozitia normala, dupa ce in anii ’20 aceasta cobora la rochii pana la nivelul soldurilor. O contributie importanta in act moment de cotitura aduc Madeleine Vionnet si Elsa Schiaparelli. De asemenea, Jean Patou este cel care eradicheaza stilul “flapper” in favoarea stilul cu o abordare mai feminina.
          Rochiile de seara sunt lungi, cu croiala pe corp care cade in fald in partea de jos. Ele urmeaza linia corpului pana la solduri, dupa care se largesc. Sunt adesea cu spatele decoltat, fara maneci, sau cu maneci bufante.
          Parul se poarta in continuare scurt, dar ondulat in valuri sau in bucle pana la nivelul umerilor.
          In perioada Art Deco cei mai influenti designeri erau cei italieni si cei francezi, care isi popularizau stilul prin intermediul revistelor de moda. Astfel, ei erau cei care impuneau tendintele in moda si pe continentul american, unde hainele lor erau ravnite, persoanele care detineau vestimentatie originala aduse din Franta sau Italia, aveau cu totul alt statut.
Astfel, designerii italieni si francezi sunt cei care au reinventat femeia moderna, i-au dat sansa sa se exprime si i-au adus acesteia un tribut.
          Probabil cea mai cunoscuta si marcanta figura din lumea modei in perioada Art Deco este Coco Chanel.
          Ca personalitate, Coco Chanel reprezinta modelul femeii din societatea anilor’ 20. Cu silueta androgina, parul tuns scurt, piele bronzata, stil de viata activ si independenta financiara Coco Chanel se impune ca model in societatea anilor ’20. 
          Designul hainelor pe care le creaza este simplu, practic dar sofisticat in acelasi timp. Foloseste in general nuante de crem, alb si negru si este cea care lanseaza colierul de perle, parfumul no5, “little black dress”, costumul deux piece din jerseu, camasa si fusta plisata.
          Ea porneste aceasta revolutie a femeii moderne purtand pantaloni si afirmand ca “luxul trebuie sa fie comfortabil, altfel nu e lux”, lansand totodata pentru prima data conceptul de “haute couture”.
          O alta figura importanta in lumea modei in aceasta perioada este Ella Schiaparelli, designer italian, rivala a cunoscutei Coco Chanel. Activeaza in perioada dintre razboaie, iar din neputinta de a se adapta schimbarilor dupa Al Doilea Razboi Mondial, isi inchide casa de moda in 1954.
          Schiaparelli este influentata de suprarealisti cunoscute fiind colaborarile acesteia cu Salvador Dali si Alberto Giacometti.
Un personaj interesant si original, ea isi incepe cariera cu o colectie crosetata, in care foloseste divese modele inspirata de suprarealisti. Este prima care foloseste fermoare colorate intai in linia sa vestimentara sport apoi la rochiile de seara. Realizeaza multiple inovatii precum nasturii care seamana mai mult cu brose, turbanele, camasile brodate insa creatia sa de colectii este cea care a facut-o cunoscuta pana in ziua de zi.
La sfarsitul anilor ’20, Elsa vine cu un nou concept vestimentar, reprezentand noua generatie. Ea combina idea de design clasic din vestimentatia antichitatii grecesti si romane cu nevoia imperativa a libertatii de miscare. Astfel ea creeaza rochii de seara de o simplitate eleganta, care sugereaza liniile corpului din nou, opunandu-se stilului “flapper” cu croiala dreapta.
          Activitatea sa se extinde si in realizarea de costume pentru 30 de filme din perioada anilor ’30-’40.
          Desi mult mai putin cunoscuta si amintita decat Coco Chanel, Elsa Schiaparelli aduce inovatii si are un impact deosebit asupra modei din perioada Art Deco.
          Un alt designer apreciat in acea perioada este Madeleine Vionnet intitulata si “Regina taieturii bie” sau “Arhitectul intre croitori” si este cunoscuta astazi pentru rochiile sale elegante de inspiratie greceasca si pentru introducerea in lumea modei a taieturii pe bie.
          In creatia sa, se bazeaza pe accentuarea naturala a formelor feminine si are ca sursa de inspiratie vestimentatia antichitatii grecesti. Isi realizeaza creatiile folosind taietura pe bie, realizand rochii comforatbile, care se aseaza natural pe corp si permit libertatea de miscare. O figura mai putin populara decat Chanel sau Schiaparelli, Vionnet isi exprima preferinta de a ramane credincioasa propriei viziuni a frumusetii feminine decat sa fie “designerul momentului”.
          Astazi este considerata unul dintre cei mai influenti designeri ai secolului XX, creatiile sale fiind o importanta sura de inspiratie pentru multi designeri contemporani.

BIJUTERII
          O data cu schimbarea radicala a stilul de viata, a mentalitatii, a vestimentatiei, Art Deco patrunde si in domeniul designului de bijuterii pe care il influenteaza si caruia ii imprima caracteristicile sale.
          Designul de bijuterie se va inspira din formele geometrizate caracteristice stilului, utilizand triunghiuri, trapeze, hexagoane si mai ales zig-zag-uri.  De asemenea, luxul si stralucirea se traduc in acest domeniu in folosirea celor mai pretioase pietre pentru inele si pandante, in societatea care deocamdata nu mai cunoastea limite economice. Astfel, se folosesc diamante, rubine, safire alese atat datorita pretiozitatii lor cat si a culorilor vii, specifice stilului. Alaturi de pietrele pretioase se foloseste cu precadere (galben si alb) si platina.
          Printre alte materiale folosite se numara: jadul, onixul, perlele, cuartul, metal cromat, fildesul etc.  O data cu inceperea recesiunii, materialele folosite sunt inlocuite cu materiale mai accesibile cum ar fi bachelita, metalul emailat si chiar si plasticul. Bijuteriile realizate cu aceste materiale, isi pastreaza imaginea moderna, in stilul Art Deco, dar devin mai accesibile ca pret.
          Schimbarea coafurii si taierea parului scurt, impune un nou trend in designul de bijuterie. Femeile nu-si mai pot sugera feminitatea prin coafuri elaborate astfel incat aleg accesorii care sa le puna in valoare. Astfel, sunt folosite diademele, bentitele cu paiete, pene sau perle. Pe masura ce frizurile erau mai scurte, cerceii deveneau mai lungi, astfel in aceasta perioada, se poarta cerceii care ajung pana la linia umarului. Pe langa bijuterii scumpe, sunt folosite ca accesorii siragurile lungi de margele sau perle, brosele si inelele.
          Femeile Flapper creaza in anii ’20 o adevarata moda, cand incep sa fumeze in public astfel ca tabachera si port tigaretul devin accesorii de moda de ultima ora si o atentie speciala le este acordata. Ceea ce era inainte un obiect traditional barbatesc devine acum aproape o bijuterie. Daca inainte acestea erau realizate din metal comun sau emailate, marii bijutieri realizeaza acum tabachere in stilul Art Deco din argint sau aur, cu diamante, rubine si alte pietre pretioase incrustate pentru a atrage noua clientela: femeile.
          Jean Dunand, cunoscut designer de mobila si de produs, creaza o scurta colectie de bijuterii, utilizand forme geometrice specifice Art Deco triunghiuri si zig zaguri, din argint lacuit cu rosu si negru.
          Jean Despres are un stil aparte, educat si scolit in timpul Primului Razboi Mondial, acest lucru se reflecta in abordarea designului de bijuterii. Transpune si imagineaza tema masinii in bijuterii sale, cu un stil masculin dar care se potriveste perfect perioadei in care femeile cauta sa fie androgine si libere. Piesele sale moderniste si cu tenta industriala sunt la mare cautare in prezent.
          Desi modelele realizate de bijuterii amintiti reprezinta moda anilor ’20, Cartier este firma care detine suprematia in acea perioada, realizand modele de mare inspiratie, desavarsite. Sub indrumarea lui Louis Cartier, sunt realizate bijuterii sofisticate, provenite din fascinatia lui pentru motive si animale exotice: elefanti, himere, combinate in mod ingenios.
          De mentionat in aceasta categorie este si Rene Lalique, cunoscut pentru sticlaria sa, devenind in anii ’20 cel mai cunoscut din Franta. El creaza insa si o serie de bijuterii din sticla inspirate de cultura japoneza, cu motive stilizate in forma de frunza, in forma de insecte sau figuri feminine.

GRAFICA
Curentul Art Deco patrunde si in arta vizuala si este favorizat de suprapunerea cu inventarea masinilor de tiparit, care o sa aiba un impact urias asupra lumii culturale. Este momentul in care se lanseaza carti, reviste, si ziare, informatia ajunge usor la mase. Sub acest aspect se dezvolta o industrie a publicitatii, sunt tot mai cautati artistii grafici care realizeaza reclame, afise, postere pentru spectacole, filme, ziare etc. Designul grafic insumeaza caracteristicile curentului artistic Art Deco, folosind linii drepte, forma geometrice, stilizari de obiecte si chiar fonturi speciale care vor ramane embleme pentru aceasta perioada. Stilul de viata agitat, plin de calatorii exotice inspira artistii timpului, acestia realizeaza afise si carti postale cu destinatii exotice precum Riviera Franceza, Africa si Orient, acestea fiind la baza surse de inspiratie pentru Art Deco. Fiind epoca masinii si a transportului, multe din postere imagineaza automobilul, avionul, sugerand deplasarea, agitatia, libertatea de miscare, intr-un cuvant dinamismul.  Se folosesc culorile tari.
          Tamara de Lempicka este una dintre cele mai cunoscute figuri din lumea artistica a anilor ’20, impunandu-se ca figura artistica cu tablourile sale puternice, cu forme stilizate, contraste de culori, si o atmosfera usor decadenta, usor glam,  multi fiind de parere ca viata sa privata era la fel de decadenta ca si tablourile sale. Cariera sa artistica se incheie relativ timpuriu, insa tablourile sale sunt mai apreciate decat oricand in momentul de fata.
          Din categoria artistilor care redau ideea de masina, concepte usor futuriste si dinamice face parte Arthur Radebaugh care activeaza in anii ’30. Isi caracterizeaza opera ca fiind” la jumatatea distanteti intre science fiction si designul traiului modern.  Stilul in care lucreaza este Art Deco, el alegandu-si teme futuriste, reprezentand automobile in miscare, trenuri, avioane, care sunt totusi un concept mult aclamat in aceasta perioada.
          O categorie noua se instaleaza, si anume grafica de moda, diversi artisti sunt angajati pentru a realiza ilustratii de moda pentru reviste celebre precum Vogue si Harper’s Bazaar.  
          George Barbier este unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati ilustratori de moda francezi din anii ’20, fiind cunoscut si pentru deisgnul de decoruri de teatru si costume de balet si ilustratii de carte. Lucreaza cu alti ilustratorii Art Deco printre care se numara si Paul Iribe si Erte.
          Erte este cunoscut pentru ilustratiile sale, designul de costume de teatru si sculpturile in bronz. Alaturi de Barbier face parte din elita artistilor de ilustratii din perioada Art Deco. Ilustratiile de moda au fost prezente pe copertile Vogue si Harper’s Bazaar pentru care a realizat peste 200 de coperti. Ilustratiile sale reprezinta in totalitate stilul Art Deco, fiind sofisticate, glam, geometrizate si stilizare si colorate puternic.
          In ultima parte a carierei sale, ramane fidel stilului Art Deco si realizeaza serie “simfonie in negru” care suprinde perfect esenta stilului.
          Paul Iribe isi incepe cariere de ilustrator o data cu realizarea unor ilustratii a propilor sale rochii, ilustratii care vor fi apreciate si care ii vor aduce colaborari cu Coco Chanel, Jeanne Lanvin, Jeanne Paquin si Jacques Doucet caruia ii redecoreaza apartamentul in stilul Art Deco. Paul Iribe este si autorul unor valoroase piese de mobilier in stilul Art Deco.

          Personalitati ale anilor ’20-’30.
Printre cele mai importante personalitati ale anilor 20-30 se numara artisti, designeri si actori care au avut influenta asupra maselor, au schimbat mentalitati si au ajutat la formarea noului stil de viata de dupa razboi. Actorii duceau viata glam specifica curentului Art Deco, actritele impuneau imaginea femeii moderne, increzatoare in sine, care putea sa se intretina singura, lansau trenduri in moda care deveneau imediat acceptate de mase, artistii realizau lucrari grafice exprimand in afise si postere stilul de viata actual.
          Alaturi de personalitatile amintite in aceasta, alte personalitati care au influentat perioada anilor ’20-‘30: Josephine Baker, Charlie Chaplin, Marlene Dietrich, Scott Fitzgerald, Louise Brooks, Harry Houdini si multi altii.
         









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...